DESPRE TAINA PREOŢIEI

Din “Călăuză în credinţa ortodoxă”
Editura Episcopiei Romanului 2003

Capitolul 21

DESPRE

TAINA PREOŢIEI (HIROTONIA)

                  Adevărat grăiesc vouă: oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer .
                                                                                          (Matei 18, 18; Ioan 20, 22-23)
                  Pentru care cuvânt te îndemn să ţii aprins harul lui Dumnezeu, cel ce este în tine, prin punerea mâinilor mele.
                                                                                           (II Tim. 1, 6)

DESPRE TAINA NUNŢII

Din “Călăuză în credinţa ortodoxă”
Editura Episcopiei Romanului 2003

Capitolul 22

DESPRE

TAINA NUNŢII (CĂSĂTORIA)

                                    Ceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă.
                                                                                                            (Matei 19, 6)

DESPRE TAINA SFÂNTULUI MASLU

Din “Călăuză în credinţa ortodoxă”
Editura Episcopiei Romanului 2003

Capitolul 23

DESPRE

TAINA SFÂNTULUI MASLU

                  De este cineva bolnav între voi, să cheme preoţii Bisericii şi să se roage
                  pentru el, ungându-l cu untdelemn întru numele Domnului.
                  Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica,
                   şi de va fi făcut păcate, se vor ierta lui.
                                                                                                            (Iacov 5, 14-15).

DESPRE PUTEREA DISCIPLINARĂ

Din “Călăuză în credinţa ortodoxă”
Editura Episcopiei Romanului 2003

Capitolul 24

DESPRE

PUTEREA DISCIPLINARĂ

Atât noi cât şi sectarii susţinem deopotrivă, că dreptul şi puterea disciplinară asupra credincioşilor, pentru diferite abateri, le are Biserica. Sectarii însă prin cuvântul «Biserică», înţeleg

DESPRE SFINŢIREA OBIECTELOR ŞI A NATURII

Din “Călăuză în credinţa ortodoxă”
Editura Episcopiei Romanului 2003

Capitolul 25

DESPRE SFINŢIREA

OBIECTELOR ŞI A NATURII

Pentru căderea lui Adam, toată făptura a supus-o Dumnezeu «deşertăciunii» şi «stricăciunii» (Rom. 8, 20-21), spre a îngreuia mai mult viaţa omului. Odată cu omul a căzut şi natura sub blestem, trecând, împreună cu acesta, sub stăpânirea diavolului, care este numit de atunci încoace «stăpânitorul lumii acesteia» (Ioan 12, 31; 14, 30; 16, 11; Ef. 2, 2; 6, 12).

CĂDIREA CU FUM DE TĂMÂIE

Din “Călăuză în credinţa ortodoxă”
Editura Episcopiei Romanului 2003

Capitolul 26

CĂDIREA CU FUM DE TĂMÂIE.

ANAFORA. PRAPORII. LUMÂNĂRILE.

Sectarul: Noi socotim toate acestea: cădirea cu fum de tămâie, anafora, praporii, lumânările, ca pe nişte simple inovaţii care nu au temei în Biblie.

DESPRE MÂNCĂRURI CURATE ŞI NECURATE

Din “Călăuză în credinţa ortodoxă”
Editura Episcopiei Romanului 2003

Capitolul 27

DESPRE

MÂNCĂRURI CURATE ŞI NECURATE

În Sfânta Scriptură a Vechiului Testament se vede că Dumnezeu a poruncit poporului Său Israel să se abţină de la mâncarea de carne ale unor animale (dobitoace), păsări şi altor vietăţi ce trăiesc în mare şi pe uscat.

DESPRE SERBAREA DUMINICII

Din “Călăuză în credinţa ortodoxă”
Editura Episcopiei Romanului 2003

Capitolul 28

DESPRE SERBAREA DUMINICII

ÎN LOCUL SÂMBETEI

De la Adam până la sfârşitul lui Avraam trecut–au, după unii hronografi, 3678 de ani, la care, adăugând cei 430 de ani cât au stat israeliţii robi în Egipt (Gal. 3, 17), fac 4108 ani.

DESPRE DATA CELEI DE A DOUA VENIRI A DOMNULUI

Din “Călăuză în credinţa ortodoxă”
Editura Episcopiei Romanului 2003

Capitolul 29

DESPRE DATA CELEI DE A DOUA

VENIRI A DOMNULUI

Despre data exactă a celei de a doua veniri a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Biserica Sa cea dreptmăritoare are numeroase mărturii biblice prin care dovedeşte că această dată nu a încredinţat-o Dumnezeu nici îngerilor, nici oamenilor şi nici chiar Fiului Său, ca om.

DESPRE ÎMPĂRĂŢIA DE O MIE DE ANI

Din “Călăuză în credinţa ortodoxă”
Editura Episcopiei Romanului 2003

Capitolul 30

DESPRE ÎMPĂRĂŢIA DE O MIE DE ANI

(MILENIUL)

Ruseliştii şi adventiştii mai susţin printre rătăcirile lor că între venirea a doua şi sfârşitul lumii, Hristos va întemeia pe pământ o împărăţie în care El va domni, împreună cu cei aleşi ai Săi, vreme de o mie de ani.