Predică despre frica de Dumnezeu

Din “Predici la Duminicile de peste an”
Editura Scara 2002

Predică despre frica de Dumnezeu şi despre cele 14 pedepse dumnezeieşti

(Pentru părinţii care nu-şi cresc copiii în frica şi certarea Domnului) 

Iubiţi credincioşi,
Aţi auzit în dumnezeiasca Scriptură că Dumnezeu porunceşte în Legea Veche să nu trecem cu vederea dobitoacele vrăjmaşilor noştri, când acelea vor pătimi rău (cf. Ieşirea 23, 4-5).

  1. Deci, prima pedeapsă pe care o dă Dumnezeu părinţilor care nu se grijesc de a-şi creşte fiii în frica şi certarea Domnului este tocmai pentru această adâncă nepăsare a lor; căci nevoind ei a se îngriji de creşterea fiilor lor după voia Domnului, prin aceasta îi au mai rău decât pe nişte dobitoace străine.

  2. A doua pedeapsă a lui Dumnezeu vine asupra părinţilor, de nu vor creşte pe fiii lor în frica şi certarea Domnului, fiindcă ei prin această negrijă îi au mai rău decât pe vrăjmaşii lor. Mântuitorul nostru ne porunceşte să iubim pe vrăjmaşii noştri (Matei 5, 44). Apoi, câtă urgie a lui Dumnezeu nu va veni peste acei părinţi care nu-şi iubesc fiii lor după porunca lui Dumnezeu, ci-i lasă pe ei să lucreze orice răutate, spre a moşteni focul gheenei.

  3. Iarăşi, în Sfânta Scriptură este porunca de a nu defăima pe cei străini (Ieşirea 23, 9). Deci, a treia pedeapsă a lui Dumnezeu vine asupra părinţilor de nu se vor griji de a-şi creşte fiii în frica lui Dumnezeu, deoarece prin această nepurtare de grijă ei se arată faţă de fiii lor mai cu nepăsare decât faţă de un oarecare om străin, pe care este dator a nu-l defăima sau a nu-l trece cu vederea.

  4. Iarăşi auzim pe marele Apostol Pavel că, de nu se grijeşte cineva de cei ai casei lui, unul ca acela de credinţă s-a lepădat şi este mai rău decât un necredincios (I Timotei 5, 8); deci, a patra pedeapsă a lui Dumnezeu care vine asupra părinţilor este deoarece prin această nepăsare faţă de casnicii lor, ei sunt mai răi decât necredincioşii.

  5. A cincea pedeapsă vor lua de la Dumnezeu părinţii care nu se grijesc de buna vieţuire a copiilor lor, căci, prin această negrijă, ei nu necinstesc numai trupurile lor, ci chiar şi sufletele lor, care sunt nepreţuite înaintea Domnului, după mărturia cuvântului care zice: „Ce va da omul în schimb pentru sufletul său?” (Matei 16, 20). Deci, chiar dacă numai un fiu ar avea cineva, iar prin nepurtarea sa de grijă acesta îşi va pierde sufletul, ce răspuns va da în faţa Dreptului Judecător?

  6. A şasea pedeapsă o vor lua aceşti părinţi pentru că ei – din pricina nepurtării lor de grijă – nu numai pe casnicii lor îi defaimă, ci pe înşişi copiii lor, care le sunt mult mai apropiaţi decât casnicii (Evrei).

  7. A şaptea pedeapsă a lui Dumnezeu va veni peste părinţi atunci când ei nu numai că nu poartă grijă de fiii lor, spre a-i creşte în frica Domnului, ci chiar şi pe alţii, care ar putea să-i ajute spre acest lucru, nu îi caută.

  8. A opta pedeapsă a lui Dumnezeu asupra părinţilor vine atunci când ei nu numai că nu se grijesc să caute povăţuitor şi dascăl pentru fiii lor, ci chiar şi pornirea cea bună a lor o opresc şi cu orice chip se silesc să pună piedică obiceiurilor lor celor bune (de pildă, când opresc pe fiii lor de a merge la călugărie, sau de a vieţui în lume cu mare frică de Dumnezeu).

  9. A noua pedeapsă vine asupra părinţilor de la Dumnezeu atunci când nu numai că opresc pe copiii lor de la fapta bună, ci chiar se luptă pe toate căile spre a-i pedepsi şi a nu-i lăsa să lucreze cele bune. Dacă Scriptura zice: „Nu necăji pe slugă” (Isus Sirah 7, 21-22), cu cât mai mare pedeapsă nu vor lua aceşti părinţi, pentru această răutate a lor?

  10. A zecea pedeapsă o vor lua părinţii de la Dumnezeu, când nu se vor griji de creşterea fiilor lor în frica Domnului, deoarece păcatul lor nu este numai cu firea mai mare, ci şi cu vremea; fiindcă mult mai grea şi mai mare este osânda celor ce greşesc acum, în Legea Darului, decât asupra celor ce greşeau în Legea Veche, deoarece Legea Darului mult mai desăvârşite învăţături are în această privinţă decât Legea cea Veche, care a fost numai o umbră a Evangheliei (Evrei 10, 1 şi 26-29).

  11. A unsprezecea pedeapsă a lui Dumnezeu va veni peste părinţii care nu-şi cresc fiii în frica şi certarea Domnului, fiindcă în Legea Darului însăşi nunta, prin care vin copiii în lume, de mai mare cinste s-a învrednicit de la Dumnezeu, suindu-se la treapta de Taină a lui Dumnezeu, prin prima minune care s-a făcut de către Mântuitorul Hristos la Cana Galileii (Ioan 21, 8-10).

  12. A douăsprezecea pedeapsă a părinţilor care nu şi-au crescut copiii în frica lui Dumnezeu este întristarea şi scârba pe care o vor avea din cauza fiilor celor rău crescuţi (Isus Sirah 30, 8-13). Copiii răi fac viaţa amară părinţilor, şi viaţa amară mai rea este decât moartea (Isus Sirah 30, 17; Pilde 43, 6). Un fecior nebun este nenorocirea tatălui său (Pilde 19, 13; 23, 13). Varga şi nuiaua dau înţelepciunea, iar copilul lăsat de capul lui va aduce scârbă şi ruşine părinţilor săi (Pilde 19, 25-26).

  13. A treisprezecea pedeapsă a părinţilor acestora este că vor fi prigoniţi de fiii lor la bătrâneţe, aşa cum a fost prigonit David Proorocul de fiul său Abesalom (II Regi, cap. 15), deoarece nu l-a pedepsit atunci când l-a ucis pe fratele său, Amon, fiindcă îl iubea pe el mai mult decât trebuia.

  14. A patrusprezecea pedeapsă şi ultima – a părinţilor care nu şi-au crescut fiii în frica şi certarea Domnului – este aceea că ei vor muri cu morţi jalnice, de scârbe şi de veşti rele din partea fiilor lor, şi se vor duce în munca cea veşnică, după cum s-a întâmplat şi cu Eli preotul, care a murit de năpraznă, auzind de moartea fiilor săi celor răi şi nelegiuiţi (I Regi 4, 17).

  15. Acestea toate se întâmplă atunci când nici părinţii şi nici copiii nu au frica lui Dumnezeu. După dumnezeieştii Părinţi, înţelepciunea are două capete: la unul este frica lui Dumnezeu, iar la celălalt – dragostea Lui. Dumnezeiescul prooroc David zice că „frica Domnului este începutul înţelepciunii”; iar fiul său, Solomon, o numeşte pe ea „şcoala înţelepciunii”. Isus Sirah, arătând că frica Domnului este mai presus decât toate faptele bune, zice: „Frica Domnului mai presus decât toate a covârşit”.
    Cu frica Domnului se abate tot omul de la rău. Cu această frică şi David Proorocul pururea se împodobea, spre a nu greşi; de aceea şi zice: „De-a pururea vedeam pe Domnul înaintea mea, ca să nu greşesc”. Apoi Sfântul Isaac Sirul zice: „Frica Domnului început şi temelie a toată fapta bună este”. Iar Sfântul Ioan Scărarul ne sfătuieşte, zicând: „Să ne temem de Dumnezeu măcar cum ne temem de fiară!”.
    Marele Vasile şi Sfântul Dorotei, ca şi alţii dintre Sfinţii Părinţi, ne arată că sunt două frici de Dumnezeu: prima este a celor începători, care nu fac binele pentru Dumnezeu, ci fiindcă se tem de muncile viitoare; iar a doua este frica Domnului cea curată, care rămâne în veacul veacului (Psalmi 18, 10); aceasta se naşte din dragostea lui Dumnezeu şi este o frică fiiască, nu de rob sau slugă; şi cu această frică se tem de Dumnezeu toţi cei ce Îl iubesc pe El foarte. Despre aceasta zice psalmistul: „Temeţi-vă de Domnul, toţi Sfinţii Lui” (Psalmi 33, 9). Cu această frică născută din dragostea lui Dumnezeu era îmbrăcat Marele Antonie, când zicea: „Eu nu mă mai tem de Dumnezeu, fiindcă Îl iubesc pe El”. Aceasta este dragostea aceea care scoate frica afară, despre care zice dumnezeiescul evanghelist Ioan în epistola sa cea sobornicească (I Ioan 4, 18). Dar să se ştie că nu poate cineva să câştige frica cea desăvârşită, de nu o va câştiga mai înainte pe cea dintâi. Aşadar, începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu, iar sfârşitul este dragostea Lui; sau, mai bine zis, sfârşitul este desăvârşita şi curata frică, cea care se naşte din dragostea lui Dumnezeu.
    Deci, frica cea deplină şi desăvârşită a sfinţilor, cu care ei se tem de Dumnezeu, are înainte-mergătoare pe frica cea de începător, care se mai numeşte şi începătoare.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Educaţia copiilor, Frica de Dumnezeu, Predici

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s